Consumul de peste in România
Scurt istoric
Pestele a intrat in alimentatia populatiei de pe teritoriul actual al României inca din cele mai vechi timpuri. Studiile de arheo-zoologie au relevat prezenta de resturi de oase si solzi de peste, inca din perioada Neolitica, cu precadere in asezarile de pe cursul Dunarii. Varietatea si abundenta acestor resturi se constituie ca o dovada graitoare a faptului ca pestele reprezenta inca din acele vremuri un aliment de baza.
Traditia consumului de peste se continua de-a lungul veacurilor, pestele de apa dulce, fiind un aliment de baza pentru populatia din Tarile Române. De altfel, in Moldova se crease, inca din vremea lui Stefan cel Mare, un sistem bine dezvoltat de iazuri, care producea peste pentru consum.
in secolul trecut pestele de apa dulce era un aliment popular, fiind consumat foarte frecvent in special de cei din categoriile sociale joase, pentru ca era ieftin si usor de procurat. in zilele noastre pe masura ce oamenii devin din ce in ce mai preocupati de ceea ce pun in farfurie consumul de peste câstiga din nou in popularitate, fiind o alternativa usoara si mai ales sanatoasa la consumul de carne rosie.
Beneficiile consumului de peste
Carnea de peste este sanatoasa pentru oricine, dar este foarte utila mai ales celor care sufera de diferite boli cardiace, si ajuta si la mentinerea unui nivel constant al glicemiei. Nutritionistii propun un consum regulat, saptamânal de peste, indiferent de vârsta, pentru a combate si preveni o gama larga de afectiuni, de la cele intâlnite in cazul copiilor, pâna la astm sau chiar cancer de prostata.
Principalul avantaj al carnii de peste il reprezinta grasimile din seria acizilor grasi esentiali omega 3. Acestia se gasesc in carnea de peste oceanic - macrou, hering, somon, cod, ton, sardina. Grasimile din peste previn imbatrânirea precoce si protejeaza sistemul nervos. S-a demonstrat chiar ca, in cazul copiilor, pestele stimuleaza dezvoltarea capacitatilor intelectuale. Iar batrânii care manânca peste de trei-patru ori pe saptamâna sunt mai putin predispusi riscului de a suferi de maladia Alzheimer.
Se stie, creierul este unul dintre cei mai mari consumatori de energie, iar buna lui functionare depinde intr-o oarecare masura de aportul de fosfor si, implicit, de consumul de peste. in cazul copiilor ai caror mame au consumat peste pe perioada sarcinii si a alaptarii si care, apoi, au primit, in alimentatia lor peste, s-a observat o dezvoltare neuropsihica mai rapida, dar si un nivel al inteligentei mai ridicat. Carnea de peste este insa recomandata si in cadrul curelor de slabire, deoarece are o cantitate mult mai mica de lipide in comparatie cu alte categorii de carne.
Pestele de apa dulce are carnea mai slaba, in general, comparativ cu cel oceanic si, in consecinta, asigura un aport caloric mai mic, astfel ca 100 g pastrav contin 85 de calorii si aceeasi cantitate de crap - 83 de calorii. Continutul in minerale este, de asemenea, apreciabil, mai ales in ceea ce priveste fierul, fosforul, zincul, cuprul calciul, dar si oligo elementele ca fluorul, seleniul, cobaltul si manganul. Pestele contine, de asemenea, toata gama vitaminelor B. Desigur, precum orice alt aliment, pestele isi poate pierde din valoarea nutritiva daca este procesat excesiv sau prajit.
Carnea de peste este un remediu pentru problemele cardiace si mentine un nivel constant al glicemiei. Bogat in proteine, cu un continut scazut de grasimi, carnea de peste reprezinta o sursa excelenta de acizi grasi de tipul omega3. Cele mai sanatoase feluri in care se poate gati carnea de peste sunt la cuptor, la gratar sau in abur. Principala calitate a pestelui este continutul ridicat de acizi grasi omega3. Nu se cunoaste inca felul in care omega3 actioneaza in prevenirea afectiunilor cardiace, insa ii este recunoscuta capacitatea de reducere a trigliceridelor si a tensiunii arteriale, de prevenire a formarii cheagurilor de sânge, dar si actiunea de antiinflamator si de diminuare a ritmului cardiac. Motivul pentru care acizii grasi de tipul omega3 sunt atât de indicati in alimentatie, este faptul ca acestia nu se transforma in grasime propriu-zisa. Pe de alta parte, acizii prezenti in carnea rosie se transforma in grasime. Chiar daca se recomanda consumul de peste saptamânal, exista si o precautie: evitarea pestelui bogat in mercur. Excesul de mercur afecteaza sistemul nervos, produce intârzierea vorbirii si a mersului la copii, dureri musculare si ale incheieturilor si creste riscul producerii unui atac de cord. Pestii cu un continut mare de mercur sunt speciile oceanice de talie mare: rechin, pestele- sabie sau tonul, mai putin intâlnite pe piata noastra.
De unde provine pestele de pe piata?
Pestele ajunge la consumatorii români fie din productia interna fie din importuri. Productia interna este reprezentata de capturile din pescuitul comercial, atât din apele interioare cât si din Marea Neagra, din activitatea de acvacultura, cresterea in sistem dirijat, in bazine, iazuri si lacuri de acumulare. Productia este livrata in stare proaspata sau poate fi procesata in diferite grade, inainte de a fi comercializata.
Sectorul piscicol din România include activitatile de acvacultura, pescuit marin si pescuit in apele interioare, precum si activitatile de procesare si marketing. Cea mai importanta activitate este acvacultura in ape dulci, fiind urmata de pescuitul in ape interioare. Activitatea de pescuit in ape interioare este mai dezvoltata decât pescuitul costier de la Marea Neagra.
Pescuitul marin
in România, pescuitul marin se practica de-a lungul litoralului românesc, in zonele marine pâna la izobata de 60 m, datorita caracteristicilor navelor si autonomiei lor limitate. Pescuitul cu traulul are un caracter sezonier si este legat de prezenta pestelui in zonele de pescuit. in 2005, speciile predominante in Marea Neagra sunt specii de talie mica: sprot (73,39%), hamsie (7,60%), guvide (4,67%) si bacaliar (4,55%).
O importanta zona de pescuit marin este zona maritima a Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, unde activitatile de pescuit cu traulere sunt interzise. De asemenea, in zona de coasta a Marii Negre, pâna la izobata de 20 m, este interzis pescuitul cu traulere. Singura activitate de pescuit permisa, este cea in care se folosesc echipamente fixe si plase.
in anul 2005, in cadrul activitatii de pescuit marin, erau angajate 633 de persoane (97% barbati). Delimitarea pe categorii de vârsta este urmatoa rea: 37,44% intre 40-60 de ani, 58,93% intre 20-40 de ani si 3,63% sub 20 de ani.
Capacitatea de pescuit a României la Marea Neagra, este de 439 nave si ambarcatiuni (22 cu lungimi peste 12 m si 417 cu lungimi mai mici de 12 m), totalizând 2.604,86 tone (GT) si 8.691,79 kw, inscrise in Fisierul Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit.
Din cele 22 de nave cu lungimi de peste 12 m o parte nu au fost active in ultimii ani. Majoritatea vaselor sunt de acelasi tip, cu o lungime de aproximativ 25 m. Aceste vase au fost construite in perioada anilor '80. Vârsta medie a acestor vase este de peste 20 de ani.
Vasele de pescuit la Marea Neagra au echipamente si instalatii invechite, nu ofera siguranta in exploatare si nu corespund actualelor cerinte, lipsind instalatiile de gheata si de depozitare. Datorita tipului constructiei si echipamentelor, aceste nave opereaza doar in conditii meteorologice favorabile.
România a avut in deceniile 7 si 8 ale secolului trecut o importanta flota de pescuit oceanic, care activa cu precadere in Oceanul Atlantic. De la desfiintarea intreprinderii de Pescuit Oceanic, in 1993, toata flota de pescuit oceanic si-a incetat activitatea.
Pescuitul de coasta la scara mica este format din 417 barci (tabel nr. 2), construite din fibra de sticla sau lemn, 200 din acestea fiind dotate cu motoare de mica putere. Acest tip de pescuit nu este mecanizat practicându-se numai cu unelte stationare: taliene, ave, paragate si setci. Vârsta medie a acestor ambarcatiuni este de 15 ani.
Aceasta flota se afla intr-o stare de degradare accentuata si necesita imbunatatirea sigurantei, conditiilor de munca si facilitatilor de debarcare. Principalele specii capturate de aceste ambarcatiuni sunt cele de talie mica (sprot, hamsie si bacaliar).
Numarul pescarilor implicati in aceasta activitate este de aproximativ 500.
Capturile inregistrate in Marea Neagra au scazut de la 16.000 de tone in anii '80 la aproximativ 2.000 de tone in prezent. Situatia s-a imbunatatit usor din 2003, inregistrându-se o crestere de la 1.612 tone in 2003 la 2.026 de tone in 2005. Cantitatea de calcan inregistrata in anul 2005 a fost de 40 de tone.
Mai mult de 70% din capturi sunt realizate de traulere, restul fiind capturi provenite din pescuitul la scara mica.
in anul 2004, partea României din totalul capturilor la Marea Neagra, a fost de 0,4% (sursa: FAO FishStat). Aproximativ trei sferturi din capturile traulerelor constau in sprot, care din lipsa facilitatilor de stocare este debarcat ca sprot sarat.
Aceasta specie dominanta are o valoare mica, generând venituri reduse, fapt ce a limitat realizarea de noi investitii.
Evolutia productiei piscicole in România inregistreaza o scadere accentuata in perioada 1995 - 2004, urmata de o stabilizare (2004 - 2006) si o crestere in ultimii doi ani. in perioada 1995-2005, productia piscicola a României a suferit o scadere accentuata, de la 18.675 tone in 1998 la 13.143 tone in 2004. in 2005, productia piscicola obtinuta (13.352 tone) a prezentat urmatoarea structura: acvacultura 7.284 tone (54,55%), pescuitul in ape interioare 4.042 tone (30,27%), pescuitul in Marea Neagra 2026 tone (15,17%). in ultimii doi ani productia de peste a revenit pe un trend ascendent datorita dezvoltarii acvaculturii, productia in 2008 cifrându-se la 16.250 tone, din care 12.496 tone din acvacultura si 3750 tone din pescuit comercial.
Disponibilul pentru consum pe piata interna a fost de 92.696,90 tone in anul 2005, in crestere cu 18,89% fata de cel al anului 2004. Gradul de acoperire al consumului din productia interna a scazut de la an la an, de la 24,31% in anul 2003 pâna la 14,40% in anul 2005. in ceea ce priveste consumul de peste si produse din peste acesta era in anul 1989 mai mare de 8 kg/locuitor, dar a scazut pâna la 2 kg in 1993 si apoi s-a inregistrat o tendinta de crestere progresiva a acestuia pâna la 5 kg/loc in 2008. La nivelul anului 2005, numarul total al angajatilor din sector era de 6811, din care 633 (9,29%) persoane implicate in activitatea de pescuit marin, 2531 (37,16%) persoane in activitatea de pescuit in ape interioare, 2781 (40,83%) persoane in activitatea de acvacultura si 866 (12,71%) persoane in activitatea de procesare.
Pescuitul in apele interioare
Pescuitul comercial in apele interioare a realizat o productie de 3310 tone in 2008. Este practicat pe Dunare, Delta Dunarii, complexul de lacuri Razim-Sinoie, unele lacuri de acumulare. Pescuitul in apele interioare este practicat, in special, ca o activitate principala si permanenta, realizata de pescarii traditionali, dar in unele cazuri este un mod de existenta pentru persoanele care nu au un venit suficient din alte activitati.
Activitatea de pescuit este practicata in baza unor permise sau licente. Mai mult de 2500 de pescari (din care 98% sunt barbati) pescuiesc in apele interioare din România, folosind 2256 de barci inregistrate. Acestea sunt inregistrate in Fisierul Navelor care este adPIC România a lansat pe piata noastra PIC
continuare in pagina 20